Sindromul frumoasei adormite

Sindromul frumoasei adormite

Somnul este o ocupație sănătoasă și plăcută. Însă nu toți oamenii știu, ce înseamnă să ai un somn complet și sănătos. Cineva suferă de insomnie, cineva doarme neliniștit și nu obține suficient somn, iar cineva pur și simplu nu are timp pentru un somn plin de 8 ore. Iar unii nu au nevoie nici de timp, nici de efort pentru a adormi. Acești oameni se confruntă cu sindromul Frumoasei Adormite. Oare despre asta a scris Charles Perrault în basmul său? Nu cred, fiindcă, de fapt, în viața reală acest sindrom nu este altceva decât o adevărată tulburare neurologică.

Denumirea sa oficială – sindromul Kleine-Levin (KLS). Afectează în special adolescenții tineri, vârsta medie de 10-18 ani. Sindromul Frumoasei Adormite este caracterizat prin perioade recurente de hipersomnie, cu diferite tulburări comportamentale sau cognitive, iritabilitate, hiperhagie și creștere în greutate, depresie și uneori halucinații. La începutul episodului pacientul devine treptat somnoros și adoarme pentru cea mai mare parte a zilei. Poate dormi excesiv cât noaptea, atât și ziua. Practic, el se trezește doar pentru a mânca și pentru a merge la toaletă. Fiecare episod poate dura zile întregi, săptămâni sau chiar luni, timp în care toate activitățile zilnice umane se opresc, iar stilul de viață se schimbă la 180 de grade. Persoana, care suferă de sindromul de sleeping beauty nu este în măsură să aibă grijă singură de ea însăși, să meargă la școală și la muncă. Interepisodic, pacienții sunt normali, fără semne de disfuncție comportamentală sau fizică. Evoluția bolii poate fi în medie de 4 – 10 ani, uneori cu remisiuni spontane.

Loading...

Cum recunoști și cum se manifestă sindromul Frumoasei Adormite?

Pe lângă somnul permanent, se schimbă întregul comportament al pacientului. Apare un comportament de „copil”, infantil, capricios. Atunci când acești oameni se trezesc, ei sunt în genere confuzi, apatici, dezinteresați sau dimpotrivă iritați sau chiar agresivi, simt o lipsă totală de energie și au o epuizarea emoțională. Mulți pacienți spun, că ei sunt defocusați și au o sensibilitate crescută la zgomot și lumină. Mulți se confruntă cu halucinații vizuale și auditive, au o percepție distorsionată a realității. Pacienții se confruntă și cu tulburări cognitive: scade puterea de concentrare, înțelegerea a ce se petrece în jur, apar probleme de memorie, dificultăți în comunicare. De asemenea, sunt răspândite și tulburările de vorbire: răspunsuri monosilabice, vorbire nedeslușită. În unele cazuri, au fost observate schimbări în obiceiurile alimentare, comportament alimentar compulsiv, precum și manifestări de hipersexualitate cu dezinhibiție sexuală.

Alte simptome pot include: dureri de cap, anxietate, iritabilitate, febră, modificări ale frecvenței ritmului cardiac și a tensiunii arteriale. Episoadele sindromului KLS sunt ciclice. Cei mai mulți dintre pacienți de parcă sunt legați de pat, se simt obosiți și devin nesociabili, chiar și între episoade. Simptomele pot crește treptat pe parcursul a câtorva luni sau ani, astfel încât pacientul nici nu va observa, iar apoi începe să facă progrese și să distrugă modul obișnuit de viață. Oamenii literalmente intră în „hibernare” pentru perioade lungi de timp, pierzând astfel foarte multe oportunități, treburi și evenimente. În medie, întârzierea diagnosticului sindromului Frumoasei Adormite este de patru ani. Acest lucru înseamnă, că acesta începe să apară și să progreseze timp de patru ani, fără nici un simptom vizibil. Din păcate, cauzele exacte ale apariției sindromului KLS rămân încă necunoscute.

Tratamentul

Întregul tratament constă în administrarea de unele medicamente stimulante. Pentru a ameliora simptomele sindromului, medicii pot prescrie anumite medicamente și măsuri asociate de igiena somnului. Stimulenții precum modafinil și metilfenidat pot rezista la efectele hipersomniei, dar nu pot ameliora tulburările cognitive legate de aceasta. De asemenea, uneori medicii prescriu carbamazepină, care este folosit, de obicei, pentru tratamentul tulburării bipolare, dar în unele cazuri al KLS acesta a avut efecte pozitive și a ajutat pacientul. Medicii sunt convinși, că în timpul episodului următor, pacientul trebuie să fie în permanență sub supravegherea unui membru al familiei. Începând cu anul 2005, Fundația KLS împreună cu Centrul de studiu al somnului de la Universitatea Stanford efectuează un program de cercetare pentru a studia cauzele sindromului Kleine-Levin. Oricine om diagnosticat cu KLS poate lua parte, poate să răspundă la întrebările unui chestionar general pentru pacienți și pot lăsa probe de sânge. Cantitatea de date este în continuă creștere, ceea ce ne dă speranța că, în cele din urmă, cauza sindromului Frumoasei Adormite va fi găsit.

Loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.