Ce putem învăța din obiceiurile ciudate ale lui Albert Einștein

ce putem invata din obiceiurile ciudate ale lui albert einstein

Un somn lung și nici un fel de șosete — cine știe, poate acesta este secretul genialității.

10 ore de somn și pauze de cîteva secunde pentru odihnă  cheia productivității

Toată lumea știe că somnul are un efect benefic asupra creierului. Einștein a luat în vedere acest adevăr. El dormea cel puțin 10 ore pe zi —  aproape de 1,5 ori mai mult decît o persoană obișnuită.

De regulă, problema care te-a deranjat noaptea poate fi rezolvată cu ușurință dimineața, după ce va lucra la ea comitetul somnului.

John Steinbeck, scriitor american

Cînd adormim, creierul trece prin anumite cicluri. La fiecare 1,5-2 ore, el trece între somnul superficial și profund (în această fază, petrecem 60% din somn), precum și faza de somn rapid.

Primele două etape sunt caracterizate de explozii de activitate rapidă a creierului, în timpul căreia electroencefalograma creierului este capabilă să fixeze un zigzag fusiform. Aceste explozii se numesc ritmuri sigmatice.

ce putem invata din obiceiurile ciudate ale lui albert einstein

În timpul somnului obișnuit, apar mii de ritmuri sigmatice care durează doar cîteva secunde, care deschid ușa altor etape ale somnului. În timpul somnului, talamusul — regiunea creierului responsabilă de redistribuirea informațiilor de la organele de  simț și apariția ritmurilor sigmatice, — joacă rolul unor dropuri pentru urechi. Ele nu permit informațiilor din exterior să ne împiedice să dormim.

Cei care au mai multe ritmuri sigmatice au o  inteligență  mai mobilă. Inteligență mobilă— abilitatea de a rezolva noi probleme, de a folosi logica și de a vedea regularitatea. El nu este responsabil pentru memorizarea faptelor și cifrelor.

Einstein tocmai avea o inteligență mobilă. De aceea, el nu iubea educația standartă și sfătuia „să nu memorizezi niciodată ceea, ce poate fi citit în carte”.

Cu cît dormiți mai mult, cu atît apar mai multe ritmuri sigmatice. Oamenii de știință au descoperit că somnul de noapte la femei și pauzele scurte de somn la bărbați îmbunătățesc abilitatile de rezolvare a problemelor. În aceste perioade apar explozii cerebrale și, în consecință, dezvoltarea inteligenței.

Einștein lua regulat pauze pentru odihnă. Se spune,ca să nu doarmă prea mult, el lua o lingură în mînă și punea sub ea o tavă metalică. Atunci cînd omul de știință se  deconecta pentru o secundă, lingura cu zgomot cădea și îl trezea.

Plimbările zilnice îmbunătățesc funcția creierului

Pentru Einștein era ceva sacru. În timp ce lucra la Universitatea Princeton din New Jersey, el mergea în fiecare zi cîte 5 kilometri. Nu este vorba despre menținerea formei. Există dovezi ample că plimbările îmbunătățesc memoria, măresc  creativitatea și capacitatea de rezolvare a problemelor.

ce putem invata din obiceiurile ciudate ale lui albert einstein

Plimbarea —  o descărcarea pentru creier.

În timpul primblării activitatea în zonele care sunt responsabile pentru memorie, raționament și limbă, temporar scade. Activitatea redusă ne schimbă gîndirea, ceea ce duce la explozii de cunoaștere.

Loading...

Spaghete pentru Einștein

Din păcate, nu se știe ce fel de regim alimentar avea Einștein. Cu toate acestea, se spune că a adorat spaghetele. Einștein însuși a glumit că iubește Italia doare pentru spaghete și matematicianul Levi-Civita.

Creierul nostru consumă 20% din energia care pătrunde în organism, deși masa lui este de numai 2% din greutatea corporală (iar a lui  Einstein chiar mai puțin: creierul său cîntărea doar 1 230 g, deși greutatea normală este de aproximativ 1400 g). Neuronii necesită în mod constant carbohidrați, cum ar fi glucoza. Cu toate acestea, în ciuda dragostei sale pentru dulciuri, creierul nu este capabil să stocheze energie. Prin urmare, atunci cînd nivelul zahărului din sînge scade, activitatea acestuia scade.

ce putem invata din obiceiurile ciudate ale lui albert einstein

Dacă sărim o masă, atunci ne putem simți slăbiți. Regimul alimentar cu conținut scăzut de carbohidrați încetinește  reacția și agravează memoria spațială. Deși după cîteva săptămîni creierul se adaptează și începe să primească energie din alte surse, cum ar fi proteinele.

Fumatul din pipă pentru concentrație

Einștein era un fumător avid. El era întotdeauna înconjurat de nori de fum. El considera că acest lucru „contribuie la dezvoltarea gîndirii calme și obiective în toate domeniile activității umane”. Omul de știință chiar lua mucurile de țigară de pe stradă și scutura restul de tutun în pipă.

ce putem invata din obiceiurile ciudate ale lui albert einstein

Acum știința știe că fumatul afectează în mod negativ sănătății creierului: împiedică formarea noilor celule, subțiază cortexul cerebral și duce la înfometarea de oxigen. Deci, este mai corect să spunem că Einstein nu era un geniu datorită acestui obicei, dar în ciuda acestui lucru.

Refuzul de șosete un obicei interesant al lui Einștein

Einștein ura șosetele. El spunea: „Cînd eram tînăr, am descoperit că din cauza degetului mare de la picioare, apar mereu găuri în șosete. Așa că am încetat să le mai port’’. Și dacă nu își găsea sandalele, atunci încălța pantofii soției sale Elsa.

ce putem invata din obiceiurile ciudate ale lui albert einstein

Din păcate, nu s-au efectuat studii care să dovedească beneficiile mersului fără șosete. Cu toate acestea, sa  stabilit  că iubitorii stilului de îmbrăcăminte zilnic prezintă rezultate mai mici în testele pentru gîndirea abstractă decît cei care preferă stilul oficial. Puteți încerca obiceiurile lui Einstein asupra ta. Și dacă funcționează?

Cum să vă dezvoltați creierul?

Este important să nu încetați să puneți întrebări. Curiozitatea are toate motivele pentru existență. Albert Einstein

Aveți o metodă de relaxare și îmbunătățire a concentrației?

Loading ... Loading ...
Loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.